Snorri Sturluson

Snorri Sturluson
Date personale
Născut	1179[1] Hvammur⁠(d), Western Region⁠(d), Islanda
Decedat	23 septembrie 1241 (62 de ani)[2][3] Reykholt⁠(d), Western Region⁠(d), Islanda[4]
Cauza decesului	omor
Părinți	Sturla Þórðarson (elder)[*][[Sturla Þórðarson (elder) ((1115-1183))|​]]
Frați și surori	Sighvatur Sturluson[*][[Sighvatur Sturluson (poet)|​]]
Căsătorit cu	Hallveig Ormsdóttir[*][[Hallveig Ormsdóttir ((1199-1241))|​]]
Copii	Órækja Snorrason[*][[Órækja Snorrason (Icelandic warlord)|​]] Þórdís Snorradóttir[*][[Þórdís Snorradóttir (1205-)|​]] Jón murtur Snorrason[*][[Jón murtur Snorrason ((1203-1231))|​]] Hallbera Snorradóttir[*][[Hallbera Snorradóttir |​]]
Ocupație	scriitor skald[*][[skald (poet in the courts of Scandinavian leaders during the Viking Age)|​]] istoric politician diplomat poet
Locul desfășurării activității	Islanda
Limbi vorbite	Limba nordică veche Limba islandeză[5]
lawspeaker
Modifică date / text

Snorri Sturluson (1178 – 23 septembrie, 1241) , fiul lui Sturla Þorðarson și al lui Gudny Bödvarsdóttir, este unul dintre cei mai importanți politicieni și cărturari din Islanda secolului al XIII-lea.

Viața și opera lui Snorri Sturluson[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Snorri este un politician abil și intrigant, temut de marile familii dominante din Islanda. Într-o încercare de a câștiga bunăvoința unui adversar periculos, influentul goði Jón Loptsson se oferă să îl educe și să îl crească pe fiul mai mic al lui Sturla. La curtea din Oddi a lui Jón Loptsson, Snorri învață să scrie și să citească și studiază latina, teologia, istoria, geografia și dreptul islandez. Cunoștințele sale în aceste domenii sunt reflectate în opera sa, care pe lângă Edda mai cuprinde și Heimskringla, o istorie a regilor Norvegiei, și probabil încă două saga, cea despre regele Óláfr cel Sfânt (Óláfs saga hins helga) și cea despre poetul Egill Skallagrímsson (Egils saga), un strămoș islandez din vârsta eroică vestit al lui.

Cunoștințele juridice și calitățile deosebite de politician ^{[necesită citare]} și orator îi aduc de două ori învestirea în cea mai înaltă funcție în alþing, aceea de lögsögumaðr, proclamator al legii, funcție echivalentă aceleia de președinte al adunării, care se acorda pe trei ani și presupunea recitarea în fiecare an a unei treimi din corpusul de legi islandez. Snorri a fost lögsögumaðr prima oară între 1215 și 1218. Calitățile sale de excepție ^{[necesită citare]} fac să fie reînvestit de trei ori între 1222 și 1231.

Între 1218 și 1220 se află pentru prima oară în Norvegia, unde se împrietenește cu ducele Skúli, un om important de la curte, care îl introduce în cercul apropiaților tânărului rege Hákon Hákonarson. Între 1237 și 1239, Snorri se află pentru a doua oară în Norvegia. Apropierea de curtea regală norvegiană i-a fost fatală: în 1241, în contextul încercărilor regelui Hákon de extindere a autorității sale asupra Islandei, Snorri a fost omorât la reședința sa din Reykholt, din ordinul monarhului norvegian, fiind bănuit de implicare într-o revoltă condusă de ducele Skúli.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Orlando Balaș, Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval, Cluj Napoca, Editura Echinox, 2007