Stat al Statelor Unite ale Americii

Un stat al Statelor Unite ale Americii (în engleză, state of the United States of America, sau, pe scurt, U.S. state) este unul din cele cincizeci de state⁠(d) (deși patru dintre ele: Kentucky, Massachusetts, Pennsylvania și Virginia, preferă numele oficial de commonwealth, "stat prin asociere"), care împreună cu Districtul Columbia formează cele 50 + 1 subdiviziuni naționale ale Statelor Unite ale Americii, considerate ca stat federal și națiune independentă.

Responsabilitatea privind suveranitatea națională este împărțită între guvernul unui stat și guvernul federal al Statelor Unite, în sensul că un cetățean american este simultan un cetățean al entității fedrale dar și al statului în care își are reședința. De fapt, cetățeniile statelor federale ale țării sunt foarte flexibile, nefiind nevoie de nici o aprobare pentru ca cineva să se mute dintr-un stat în altul, cu excepția celor condamnați la a nu părăsi statul respectiv (de ex. dacă sunt eliberați condiționat).

Hartă a Statelor Unite ale Americii cu numele tuturor statelor

Constituția Statelor Unite ale Americii desemnează împărțirea puterii între cele două forme de guvernământ în termeni generali. Prin ratificarea Constituției Statelor Unite ale Americii, oricare dintre state:

  • transferă anumite puteri suverane statului federal, spre exemplu puterea de a emite monedă;
  • acceptă să împartă anumite puteri, spre exemplu puterea de a crea un corp militar al cetățenilor, cunoscut în engleză sub termenul din engleză militia;
  • reține restul puterilor pentru guvernarea locală, spre exemplu autoritatea de a reglementa practicarea medicinei și a magistraturii, respectiv a avocaturii.

Educația, sănătatea, transporturile și alte tipuri de domenii legate de infrastructură sunt în general responsabilitatea statelor. Toate statele transferă, împart și mențin exact aceleași puteri.

De-a lungul timpului, pe măsură ce constituției i-au fost aduse amendamente (astăzi existând 27 de amendamente ale Constituției SUA), interpretările și aplicarea articolelor sale în cazuri concrete s-au schimbat. Tendința generală a fost aceea spre centralizare, statului federal revenindu-i un rol mai sporit decât îl avusese inițial. De fapt, există o continuă dezbatere asupra "drepturilor statelor" (în engleză States rights) comparativ cu cele ale statului federal, care se referă la extinderea și natura puterilor pe care statele le-au dat sau cedat guvernului federal.

Legalitatea relației[modificare | modificare sursă]

Statutul legal la sfârșitul Războiului de Independență[modificare | modificare sursă]

În momentul adoptării Declarației de Independență față de Regatul Marii Britanii la 4 iulie 1776, cele 13 colonii au devenit juridic 13 state suverane independente, chiar dacă Marea Britanie nu a recunoscut acest fapt decât cu ocazia Tratatului de la Paris, 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 și ratificat de Congress-ul Statelor Unite pe 14 ianuarie 1784. Aceste 13 state suverane au devenit 14 în 1777, odată cu organizarea teritoriului ce cuprinde statul Vermont de azi ca Republica Vermont. Pentru o scurtă perioadă de timp, mai exact până la adoptarea Constituției SUA, aceste 13, apoi 14 entități politice au fost cu adevărat națiuni suverane.

Uniunea într-o singură națiune[modificare | modificare sursă]

După adoptarea Articolele Confederației și ale Perpetuei Uniuni, prima constituție a celor treisprezece foste colonii britanice din America de Nord, care s-au răsculat contra Regatului Marii Britanii în 1776, aceste foste 13 colonii au devenit o confederație, o singură entitate politică, constituind de fapt prima încercare juridică, administrativă și politică a viitoarei republici federale, Statele Unite ale Americii.

Statele Statelor Unite ale Americii după data admiterii în Uniune.

Deși conform legilor internaționale existente atunci, cele 13 state fondatoare erau o entitate politică distinctă, devenită independentă și suverană după recunoașterea sa de către Marea Britanie în 1783, aceasta era slabă și ineficace. Articolele Confederației alcătuiau o constituție neclară și lipsită de majoritatea puterilor executive la nivel central cerute de conducerea unei entități formate din state independente, statele fondatoare înseși fuseseră secătuite de război și structura confederală însăși era vag definită, aproape inactivă și slab prezentă.

Toate aceste cauze au determinat din partea acelor oameni extraordinari, participanți în toate fazele creării Statelor Unite, supranumiți Founding Fathers, să ia măsuri excepționale de adunare a forțelor, a minților creatoare și de punere în comun a experienței și gândirii lor colective. Rezultatul a fost crearea Constituției Statelor Unite ale Americii între februarie și septembrie 1787, un act normativ puternic care corecta majoritatea deficiențelor constatate anterior.

Astfel prin procesul de redactare și finalizare al Constituției Statelor Unite ale Americii în decursul anului 1787, respectiv prin ratificarea sa progresivă, începând cu statul Delaware la 7 decembrie 1787 și terminând cu cea a statului Rhode Island la 29 mai 1791, cele treisprezece state originare s-au alăturat treptat Uniunii moderne.

Relația dintre state[modificare | modificare sursă]

Statele Unite ale Americii aranjate după data obținerii statului de Stat al SUA

Conform articolului patru al Constituției Statelor Unite, care definește relațiile dintre state, Congresul Statelor Unite ale Americii este singura entitate a guvernului federal care puterea de a accepta noi state în Uniune. Statelor li se cere să dea "totală recunoaștere și credit" (conform originalului în engleză, "Full Faith and Credit Clause⁠(d)") tuturor actelor emise de legislaturile și curțile de justiție ale celorlalte state componente, incluzând contracte legale, judecăți în cazuri civile și penale ale statelor care au fost state care au acceptat sclavia la momentele respective. Statelor le este garantată apărarea, atât civilă cât și militară de către guvernul federal, care este de asemenea mandatat să vegheze asupra statului de republică al fiecăruia din statele componente ale Uniunii.

Admiterea statelor întru Uniune[modificare | modificare sursă]

Lista statelor componente ale Uniunii[modificare | modificare sursă]

Statele componente ale Statelor Unite, cu abrevierea lor poștală, abrevierea lor tradițională, capitalele lor, cele mai mari orașe și steaguri sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o listă completă a zonelor ne-statale, teritorii și alte zone aflate sub controlul Uniunii, vedeți lista zonelor dependente de Statele Unite ale Americii.

Cod
poștal
Tradițional Stat Capitală Cel mai mare
(cel mai populat)
oraș
Steag
al statului
AL Ala. Alabama Montgomery Birmingham
AK Alaska Alaska Juneau Anchorage
AZ Ariz. Arizona Phoenix Phoenix
AR Ark. Arkansas Little Rock Little Rock
CA Cal. sau Calif. California Sacramento Los Angeles
CO Colo. Colorado Denver Denver
CT Conn. Connecticut Hartford Bridgeport
DE Del. Delaware Dover Wilmington
FL Fla. Florida Tallahassee Jacksonville
GA Ga. Georgia Atlanta Atlanta
HI Hawaii Hawaii Honolulu Honolulu
ID Idaho Idaho Boise Boise
IL Ill. Illinois Springfield Chicago
IN Ind. Indiana Indianapolis Indianapolis
IA Iowa Iowa Des Moines Des Moines
KS Kan. ori Kans. Kansas Topeka Wichita
KY Ky. Kentucky Frankfort Louisville
LA La. Louisiana Baton Rouge New Orleans *
ME Maine Maine Augusta Portland
MD Md. Maryland Annapolis Baltimore
MA Mass. Massachusetts Boston Boston
MI Mich. Michigan Lansing Detroit
MN Minn. Minnesota Saint Paul Minneapolis
MS Miss. Mississippi Jackson Jackson
MO Mo. Missouri Jefferson City Kansas City
MT Mont. Montana Helena Billings
NE Neb. Nebraska Lincoln Omaha
NV Nev. Nevada Carson City Las Vegas
NH N.H. New Hampshire Concord Manchester
NJ N.J. New Jersey Trenton Newark
NM N.M. New Mexico Santa Fe Albuquerque
NY N.Y. New York Albany New York City
NC N.C. Carolina de Nord Raleigh Charlotte
ND N.D., N.Dak. ori No. Dak. Dakota de Nord Bismarck Fargo
OH Ohio Ohio Columbus Columbus
OK Okla. Oklahoma Oklahoma City Oklahoma City
OR Ore. sau Oreg. Oregon Salem Portland
PA Penn. ori Penna. Pennsylvania Harrisburg Philadelphia
RI R.I. Rhode Island Providence Providence
SC S.C. Carolina de Sud Columbia Columbia
SD S.D. ori S.Dak. Dakota de Sud Pierre Sioux Falls
TN Tenn. Tennessee Nashville Memphis
TX Tex. sau Texas Texas Austin Houston
UT Utah Utah Salt Lake City Salt Lake City
VT Vt. Vermont Montpelier Burlington
VA Va. Virginia Richmond Virginia Beach
WA Wash. Washington Olympia Seattle
WV W.Va. Virginia de Vest Charleston Charleston
WI Wis. or Wisc. Wisconsin Madison Milwaukee
WY Wyo. Wyoming Cheyenne Cheyenne

* Înaintea "Uraganului Katrina", New Orleans era cel mai populat oraș din Louisiana. După "Katrina", populația orașului Baton Rouge a crescut substanțial. Datele bazate pe ultimul recensământ efectuat de United States Census Bureau, în anul 2000 vor indica New Orleans ca fiind cel mai populat oraș al statului Louisiana.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Stein, Mark, How the States Got Their Shapes, New York : Smithsonian Books/Collins, 2008. ISBN 978-0-06-143138-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]