Stefan Żółkiewski

Stefan Żółkiewski
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Varșovia, Imperiul Rus[2][4] Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
politician
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[5][6] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFacultatea de Litere Poloneze a Universității din Varșovia[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Varșovia  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Muncitoresc Unit Polonez, Partidul Muncitoresc Polonez  Modificați la Wikidata
PremiiMedal za Warszawę 1939-1945[*][[Medal za Warszawę 1939-1945 (Polish military medal, instituted in 1945, for persons, who fought in Warsaw with Germans from 1939 to 1945.)|​]]
Ordinul Crucea Grunwald, clasa a II-a[*]
Ordinul Polonia Restituta în grad de comandor cu stea[*]
Order Sztandaru Pracy II klasy[*][[Order Sztandaru Pracy II klasy (Polish honors)|​]]
Złoty Krzyż Zasługi[*][[Złoty Krzyż Zasługi (Polish award)|​]]  Modificați la Wikidata

Stefan Jakub Żółkiewski (n. , Varșovia, Imperiul Rus – d. , Varșovia, Polonia) a fost un teoretician polonez, istoric al literaturii și critic literar. S-a născut și a murit la Varșovia. A fost cofondator al Partidului Muncitoresc Polonez, redactor-șef al revistelor Kuźnica (1945–1948), Polityka (1957–1958),[7] director și profesor al Academiei Poloneze de Științe, profesor al Universității din Varșovia.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost fiul lui Jan Zachariasz Żółkiewski și al Izabelei (născută Stopczyk). Stefan Żółkiewski a absolvit Universitatea din Varșovia în 1934, în 1952 a obținut un doctorat în filozofie, iar în 1954 titlul de profesor plin de științe umaniste. În anii 1934–1939 a predat la gimnaziu, în timpul războiului a participat la învățământul subteran și secret. După al Doilea Război Mondial, a fost redactorul-șef al revistelor Kuźnica (1945–1948), Polityka (1957–1958),[7] Nowej Kultury (Nouă cultură, 1958–1961) și Kultury i Społeczeństwa (Cultură și societate, 1959–1968).

Stefan Żółkiewski a fost primul director al Institutului de Cercetări Literare al Academiei Poloneze de Științe (1948-1952). Din 1952 a fost membru corespondent, din 1961 membru titular al Academiei Poloneze de Științe, în anii 1953–1955 a fost secretarul științific al Academiei Poloneze de Științe. Din 1960 până în 1968 a fost secretar al Facultății de Științe Sociale a Academiei Poloneze de Științe. Din 1948 până în 1954 a fost profesor adjunct la Universitatea din Varșovia, apoi profesor.

Din 1942 a fost membru al Partidului Muncitoresc Polonez și apoi al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Stefan Żółkiewski a fost membru supleant al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Polonez (1945–1948) și apoi până în 1954 al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, după care a fost membru până în 1968. El a condus departamentul de educație și cultură al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Polonez (1947–1948), departamentul de cultură (1948–1949) și departamentul de știință (1955–1956) al Comitetului central al Partidului, el a stalinizat cultura poloneză. Stefan Żółkiewski a fost membru al Consiliului Național Național, al Seimului Legislativ și al Seimului Republicii Populare Polone în primul, al doilea, al treilea și al patrulea mandat, președinte al Comisiei pentru cultură și artă în Consiliul național, al Comisiei educaționale a Seimului Legislativ.

În anii 1956–1959 a îndeplinit funcția de ministru al învățământului superior, a fost unul din creatorii politicii culturale a statului și autorul a numeroase lucrări în domeniul criticii și teoriei culturii. După martie 1968 a fost înlăturat din Comitetul Central al Partidului.

La Congresul scriitorilor polonezi din ianuarie 1949 el a spus: „Vrem ca literatura să ajute la construirea socialismului în Polonia”.[8] În 1948 Stefan Kisielewski l-a numit demagog în revista Tygodnik Powszechny și l-a acuzat că a ignorat activitatea unor poeți precum Czesław Miłosz, Julian Tuwim, Julian Przyboś și Konstanty Ildefons Gałczyński.[9]

El a fost înmormântat în Cimitirul Vechi Powązki din Varșovia (secțiunea 222-2-26).[10]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

În 1949 i s-a acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii, clasa a II-a.[11] În 1953 a primit Insigna Premiul de Stat (Odznaka Nagrody Państwowej) pentru realizări în știință, progres tehnic și artă.[12]

El a primit același premiu la 22 iulie 1964 la sărbătorirea a 20 de ani de fondarea Republicii Populare Polone.[13] În plus, a primit Ordinul Crucea de Grunwald clasa a II-a, Crucea Comandantului cu Steaua Ordinului Polonia Restituta, Crucea de Merit de Aur, Medalia pentru Varșovia 1939-1945 (1946)[14] și Ordinul Tezaurului Sacru al Japoniei.[15]

Lucrări notabile[modificare | modificare sursă]

  • Cultura, socjologia, semiotyka literacka
  • Kultura literacka 1918–1932 (o monografie)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d e Sejm Library 
  3. ^ a b c d https://bs.sejm.gov.pl/F?func=find-acc&acc_sequence=000015243&find_code=SYS&local_base=ARS10  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c https://katalog.bip.ipn.gov.pl/informacje/42456, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b Magdalena Przybysz-Stawska (septembrie 2013). „The Opinion Press in Poland from 1989 to 2012”. The 2nd Electronic International Interdisciplinary Conference. Accesat în . 
  8. ^ http://www.bn.org.pl/aktualnosci/468-stefan-zolkiewski-–-25-rocznica-smierci.html
  9. ^ Stefan Kisielewski, Z nowym rokiem, w: Tygodnik Powszechny, nr. 1 (146)/1948, p. 12
  10. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Bohdan Urbankowski”. . Accesat în – via Wikipedia. 
  12. ^ Dziennik Polski, anul IX, nr. 173 (2948), p. 7.
  13. ^ Dziennik Polski, anul XX, nr. 171 (6363), p. 1.
  14. ^ „Uchwała Prezydium Krajowej Rady Narodowej z dnia 17 stycznia 1946 r. w sprawie odznaczenia osób zasłużonych w walce o wyzwolenie i odbudowę stolicy - organizatorów, przywódców i wybitnych uczestników walki Narodu Polskiego z niemieckim okupantem, a w szczególności bojowników o wolność Stolicy, uczestników obrony Stolicy we wrześniu 1939 r., inicjatorów i uczestników Krajowej i Warszawskiej Rady Narodowej w konspiracji, żołnierzy powstania warszawskiego i powstania w Ghetcie, uczestników walk o wyzwolenie Stolicy w dniach 16-17 stycznia 1945 r., inicjatora odbudowy Stolicy - Rząd Tymczasowy, szczególnie zasłużonych przy organizacji władz centralnych i miejskich w wyzwolonej Warszawie, oraz na polu odbudowy Stolicy w pierwszym jej okresie”. prawo.sejm.gov.pl. Accesat în . [nefuncțională] Română: „Rezoluția Prezidiului Consiliului Național Polonez din 17 ianuarie 1946 privind decorarea persoanelor distinse în lupta pentru eliberarea și reconstrucția capitalei - organizatorii, liderii și participanții de seamă ai luptei Națiunii poloneze cu ocupantul german, în special luptători pentru libertatea Capitalei, participanți la apărarea Capitalei în septembrie 1939, inițiatori și participanți la Consiliul Național și Varșovia în subteran, soldați ai revoltei de la Varșovia și ai revoltei din ghetou, participanți la lupta pentru eliberarea Capitalei, în perioada 16-17 ianuarie 1945, inițiator al reconstrucției Capitalei - Guvernul provizoriu, [...]organizarea autorităților centrale și orașelor din Varșovia eliberată și în domeniul reconstrucției capitalei în prima sa perioadă”.
  15. ^ Parlamentarzyści - Pełny opis rekordu, bs.sejm.gov.pl 

Legături externe[modificare | modificare sursă]