Stela Popescu

Stela Popescu

Stela Popescu (în decembrie 2011)
Date personale
Născută[2][3][4] Modificați la Wikidata
Slobozia-Hodorogea, raionul Orhei, județul Orhei, România Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[5] Modificați la Wikidata
București, România[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMănăstirea Cernica[6] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiaccident vascular cerebral Modificați la Wikidata
Căsătorită cuDan Puican (până în )
Mihai Maximilian[*]​ (din ) Modificați la Wikidata
CopiiDoina Maximilian
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Ani de activitate1958 - 2017
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*]​ (2004)[1] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stela Popescu (n. , Slobozia-Hodorogea, raionul Orhei, județul Orhei, România – d. , București, România) a fost o actriță română de film, radio, revistă, teatru, televiziune, voce și vodevil. A realizat cupluri artistice celebre alături de Ștefan Bănică (până la moartea acestuia) și Alexandru Arșinel.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Primii ani, educație[modificare | modificare sursă]

Stela Popescu și Dumitru Drăgan în Mica studentă (1960) de Nicolai Pogodin

Stela Popescu s-a născut în Slobozia-Hodorogea, Județul Orhei, într-o familie modestă de învățători. Mama ei, Valentina, era originară din satul Chiperceni, iar tatăl – Vasile Popescu – din Chiștelnița, județul Orhei, în prezent în Republica Moldova. Prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an.[necesită citare]

Teatrele Constantin Tănase și de Comedie[modificare | modificare sursă]

Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în 2017. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema.

La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde a lucrat până la decesul său.

Pe scena Teatrului de Revistă Constantin Tănase și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu a strălucit în piese precum Omul care a văzut moartea, Mama Boema, Boema, slăbiciunea mea, și altele. A jucat 18 ani în Preșu, 12 ani în Pețitoarea și 10 ani în Plicul. A lucrat cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.

Cupluri cu Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel[modificare | modificare sursă]

Între anii 1971 și 1979 face cuplu, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.

În film și televiziune[modificare | modificare sursă]

În 1958 debutează în cinematografie în pelicula Alo?... Ați greșit numărul!. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), Pe malul stîng al Dunării albastre (1983), În fiecare zi mi-e dor de tine (1988) etc.

Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octavian Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițiile televizate ale Stelei Popescu.

Stela Popescu și George Ivașcu

Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV.

Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Războiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.

Decesul[modificare | modificare sursă]

Pe 23 noiembrie 2017 în jurul orei 15:40, Stela Popescu a fost găsită fără semne vitale, cu rană la cap, de către fiica adoptivă Doina Maximilian, căzută în interiorul casei de pe strada Alexandru Donici din București în care locuia. După efectuarea autopsiei de către medicii legiști, s-a stabilit faptul că moartea actriței s-a produs în urma unui accident vascular cerebral masiv suferit cu mult timp înainte de a fi găsită de fiica acesteia. Se crede că decesul a avut loc cu cel puțin 12 ore înainte.[7] Trupul artistei a fost depus la Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Stela Popescu a fost înmormântată cu onoruri militare lângă soțul ei, Mihai Maximilian, la Cimitirul Cernica, duminică 26 noiembrie.[8][9]

Teatru[modificare | modificare sursă]

Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-2017) - selectiv

  • Stela,de la Tanase (2016)
  • Aplauze, Aplauze (2010)
  • Revista revistelor
  • Omul care a văzut moartea
  • Te aștept diseară pe Lipscani
  • Nevestele vesele... la Boema (1979)
  • Boema, slăbiciunea mea (1980)
  • În grădina bucuriilor (1975)
  • Constelația Boema (1984)
  • Boema, bucuria mea (1985)
  • Stela, stelele și Boema (1987)
  • Buna seara,Boema (1989)

Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv

Opera Comică pentru Copii - selectiv

  • Piatra din casă
  • Cântăreț
  • Chirița

Teatru Radiofonic[modificare | modificare sursă]

Seriale TV[modificare | modificare sursă]

  • 2015 - Las Fierbinți - Învățătoarea
  • 2011 - Iubire și onoare - Zahira Rahman
  • 2010 - Moștenirea - Mariana
  • 2009-2010 - Aniela - Coana Chiva
  • 2008-2009 - Regina - Sofia Rădulescu
  • 2007-2008 - Războiul sexelor - Tincuța
  • 2005 - Cuscrele
  • 1989 - Misiunea

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[10]

În data de 10 septembrie 2013, regele Mihai I al României i-a conferit, (prin fiica sa, principesa Margareta) într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, Decorația Regală „Nihil Sine Deo”.[11]

În data de 21 decembrie 2015, când artista a împlinit vârsta de 80 de ani, președintele României, Klaus Werner Iohannis a decorat-o cu Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, pentru dragostea și talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale.[12]

În data de 9 iunie 2016, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a conferit titlul onorific „Artist al Poporului” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova.[13]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Art 2 | Decret 36/2004, Lege5, accesat în  
  2. ^ a b „Stela Popescu”, Internet Movie Database, accesat în  
  3. ^ a b Stela Popescu, Discogs, accesat în  
  4. ^ a b Stela Popescu, Česko-Slovenská filmová databáze 
  5. ^ a b c ULTIMA ORA A murit actrita Stela Popescu, HotNews.ro, , accesat în  
  6. ^ Stela Popescu, înmormântată cu onoruri militare. Mesajul emoționant al lui Alexandru Arșinel, Pro TV, , accesat în  
  7. ^ Digi24, Cauza morții Stelei Popescu, primele indicii, www.digi24.ro 
  8. ^ Digi24, A murit actrița Stela Popescu. Artista va fi înmormântată duminică, www.digi24.ro 
  9. ^ Mediafax, Stela Popescu a murit/ UPDATE: Dosar de moarte suspectă/ Actrița a fost găsită de un membru al familiei care a sunat la 112/ Trupul neînsuflețit va fi depus la Teatrul Constantin Tănase, Mediafax.ro 
  10. ^ Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.
  11. ^ Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, europarlamentarul Renate Weber și artiștii Lucian Pintilie, Maia Morgenstern și Stela Popescu, decorați de Casa Regală - Gândul
  12. ^ Stela Popescu împlinește 80 de ani / Klaus Iohannis a decorat-o cu Ordinul Național "Steaua României"
  13. ^ PREȘEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA. „DECRET Nr. 2105 din 09.06.2016”. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Rhea Cristina, Stela Popescu - Povestea succesului, Editura Curtea Veche, 2002

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stela Popescu


v • d • m
Umor românesc
Instituții
Personaje
Caricaturiști
Comici
Grupuri
Umoriști
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stela_Popescu&oldid=15943162