Comunitatea Valenciană

Comunitatea Valenciană
Comunitat Valenciana
Comunidad Valenciana
—  Comunitate autonomă  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Comunitatea Valenciană (Spania)
Poziția geografică în Spania
Coordonate: 39°30′N 0°45′V ({{PAGENAME}}) / 39.500°N 0.750°V

ȚaraSpania Spania
Acordarea statutului1982 (amendată 10 aprilie 2006)

CapitalăValencia

Guvernare
 - PreședinteCarlos Mazón Guixot (Partidul Popular al Comunității Valenciene[*], )

SuprafațăLocul 8
 - Total23,255 km²
Altitudine363 m.d.m.

Populație (2022)
 - Total5.090.839 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștalVC

Prezență online
http://www.gva.es/ Generalitat Valenciana
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta Comunității Valenciene
Harta Comunității Valenciene
Harta Comunității Valenciene

Comunitatea Valenciană (oficial și în valenciană Comunitat Valenciana, spaniolă Comunidad Valenciana) este o comunitate autonomă în estul Spaniei. Este cunoscută în istorie ca și Regatul Valenciei (valenciană Regne de València, spaniolă Reino de Valencia). Este a patra cea mai populată comunitate autonomă spaniolă după Andaluzia, Catalonia și Comunitatea Madrid, cu peste cinci milioane de locuitori.[1] [2] Capitala sa omonimă Valencia este al treilea oraș ca mărime și zonă metropolitană din Spania. Este situat de-a lungul coastei mediteraneene, în partea de est a Peninsulei Iberice. Se învecinează cu Catalonia la nord, Aragon și Castilla-La Mancha la vest și Murcia la sud, iar Insulele Baleare sunt la est. Comunitatea Valenciană este formată din trei provincii: Castelló, Valencia și Alacant.

Conform Statutului de Autonomie al Valencia, poporul valencian este o naționalitate. [3] Originile lor datează de la cucerirea aragoneză din 1238 a Taifa din Valencia. Regatul nou-înființat al Valencia a beneficiat de propria sa entitate juridică și de instituții administrative ca o componentă a Coroanei Aragonului, sub controlul blănurilor din Valencia. Valencia și-a cunoscut Epoca de Aur în secolul al XV-lea, devenind capitala economică a Coroanei. Instituțiile și legile locale au continuat în timpul unirii dinastice a monarhiei spaniole moderne timpurii, dar au fost suspendate în 1707 ca urmare a războiului de succesiune spaniol. Naționalismul valencian a apărut spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ducând la concepția modernă a Țării Valenciane.[4] Actuala comunitate autonomă din cadrul instituției de autoguvernare a Generalitat Valenciana a fost înființată în 1982 după tranziția spaniolă.

Limbile oficiale sunt spaniola și valenciana (numele oficial și tradițional folosit în Comunitatea Valenciană pentru a se referi la ceea ce este cunoscut în mod obișnuit ca limba catalană). [a] [5] [6] [7] [8] [9] Începând cu 2020, populația Comunității Valenciane cuprindea 10,63% din populația spaniolă.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Teritoriul a fost parte a califatului Cordoba în sec. al XI-lea. A fost cucerit de comandamentul spaniol El Cid în anii 1094-1099. Apoi a fost recucerit de mauri în anul 1299. În anul 1238 a fost cucerit de regele spaniol Iacob I de Aragon și deținut ulterior de acesta.

Economie[modificare | modificare sursă]

Comunitatea Valenciană este una dintre cele mai fertile zone agricole din bazinul mediteraneean. Se cultivă portocale, orez, struguri și măsline. Este dezvoltată producția manufacturieră.[10]

Orașe[modificare | modificare sursă]

Principalele orașe sunt:

  • València (spaniolă Valencia), capitala provinciei cu același nume, festival faimos, Fallas pe 19 martie.
  • Alacant (spaniolă Alicante), capitala provinciei cu același nume, faimos pentru nugaua sa tare sau turrón duro (valenciană torró). Festival faimos: Fogueres pe 24 iunie.
  • Castelló de la Plana (spaniolă Castellón de la Plana), capitala provinciei cu același nume.
  • Xixona (spaniolă Jijona), faimos pentru nugaua sa fină sau turrón de Jijona (valenciană torró de Xixona).
  • Elx (spaniolă Elche), faimos pentru pădurile de palmieri numite Palmeral și pentru Piesa Misterului, parte a Patrimoniului Mondial al UNESCO.
  • Vila-real (spaniolă Villarreal) , producător important de ceramică și cărămidă.
  • Elda, producător important de încălțăminte.
  • Villena, producător important de încălțăminte. Festival faimos: „Moros y Cristianos”, din septembrie.
  • Buñol (valenciană Bunyol), faimos pentru Tomatina, din ultima zi de miercuri din august.

Provincii[modificare | modificare sursă]

Comunitatea Valenciană cuprinde provinciile:

Râuri importante[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dicționarul Normativ Valencian al Academiei Valenciane a Limbii afirmă că valenciana este o „limbă romanică vorbită în Comunitatea Valenciană, precum și în Catalonia, Insulele Baleare, departamentul francez al Pyrénées-Orientales, Principatul Andorra, flancul estic al Aragonului și în orașul sardinian Alghero (unic în Italia), unde primește numele de 'catalonă'."
  1. ^ „Población de España en 2021, por comunidad autónoma”. Statista. iulie 2021. Accesat în . 
  2. ^ Instituto Nacional de Estadística, Madrid, 2020.
  3. ^ „Estatut d'Autonomia”. Corts Valencianes. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Preamble on Valencian Statutes of Autonomy 1982 and 2006: "Aprovada la Constitució Espanyola, va ser, en el seu marc, on la tradició valenciana provinent de l'històric Regne de València es va trobar amb la concepció moderna del País Valencià i va donar origen a l'autonomia valenciana [.
  5. ^ „Valenciano, na”. Diccionario de la Real Academia Española (în Spanish). Real Academia Española. Accesat în . 
  6. ^ „Dictamen sobre los Principios y Criterios para la Defensa de la Denominación y entidad del Valenciano” (PDF). Este un fapt că în Spania există două denumiri legale în egală măsură pentru referirea la această limbă: valenciană, așa cum se prevede în Statutul de autonomie al Comunității Valenciane, și catalană, așa cum este recunoscută în Statutele Cataloniei și ale Insulelor Baleare. 
  7. ^ Decreto 84/2008, de 6 de junio, del Consell, por el que se ejecuta la sentencia de 20 de junio de 2005, de la Sala de lo Contencioso-Administrativo del Tribunal Superior de Justicia de la Comunitat Valenciana.
  8. ^ „no trobat”. sindicat.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Lado, Beatriz (). „Linguistic landscape as a reflection of the linguistic and ideological conflict in the Valencian Community”. International Journal of Multilingualism. Routledge. 8 (2): 135. doi:10.1080/14790718.2010.550296. ISSN 1479-0718. 
  10. ^ Enciclopedia Universală Britannica,Ed. Litera, Chișinău-Bcurești, 2010, vol. 16, p.53