Vasile Dîncu

Vasile Dîncu
Date personale
Născut (62 de ani) Modificați la Wikidata
Runcu Salvei, Bistrița-Năsăud, România[4] Modificați la Wikidata
PărințiVasile Dâncu[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
sociolog[*]
cadru didactic universitar[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStrasbourg
Bruxelles
București Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al apărării naționale Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1][2]
GuvernGuvernul Nicolae Ciucă
Precedat deNicolae Ciucă
Succedat deAngel Tîlvăr
Senator al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaCluj
Legislaturălegislatura 2020–2024
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Dacian Cioloș
Precedat deSevil Shhaideh
Succedat deSevil Shhaideh
Europarlamentar Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
În funcție
 – [3]
CircumscripțiaRomânia
LegislaturăAl șaselea Parlament European
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaCluj
Legislaturălegislatura 2004–2008[*]
Ministru al Informațiilor Publice Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Adrian Năstase

Premiiorden kneazea Iaroslava Mudroho III stupenea[*][[orden kneazea Iaroslava Mudroho III stupenea |​]] ()
Partid politicPSD (din )
PSD ()
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai

Vasile Sebastian Dîncu (n. , Runcu Salvei, Bistrița-Năsăud, România) este un politician român, de profesie sociolog. În legislatura 2004-2008 a fost membru al Senatului României, ales în județul Cluj pe listele partidului PSD.

În guvernul condus de Adrian Năstase - Guvernul Adrian Năstase (28 decembrie 2000 - 21 decembrie 2004), a fost ministru al informațiilor publice. Între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017 a fost ministru al administrației și dezvoltării regionale în guvernul Dacian Cioloș.[5] Din 25 noiembrie 2021 până pe 24 octombrie 2022 a devenit ministrul Apărării Naționale în guvernul Nicolae Ciucă.[6]

La inceputul războiului ruso-ucrainean, a afirmat că românii ar trebui să se obișnuiască cu ideea de a fi vecini cu Federația Rusă – „Vom învăța să trăim cu rușii la graniță” (februarie 2022), iar în octombrie 2022, „singura șansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia” și „ideal ar fi să se ajungă la o situație de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict înghețat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum”. Declarația de solidarizare cu țara agresoare, a unui ministru al apărării al unei țări membre NATO, în cea mai mare criză europeană de la al Doilea Război Mondial, țară ce are graniță directă cu statul atacat, a fost extrem de gravă.

A fondat două companii de cercetare sociologică - Institutul de Studii Sociale, Marketing și Publicitate Metro Media Transilvania (1994) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES (2009).[7][8][9][10][11]

Cariera profesională actuală[modificare | modificare sursă]

Este profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București. Susține cursuri de Sociologie Generală, Opinie publică, Comunicare, Cercetare de  piață, Management strategic. Este conducător de doctorat la IOSUD de pe lângă Universitatea București (din 2005).

Este membru ESOMAR[12] (European Society for Opinion and Marketing Research), al Societății Sociologilor din România[13] și al Asociației Sociologilor din România.

Este fondator al săptămânalului regional Transilvania REPORTER[14] și al Revistei SINTEZA – revistă de cultură și gândire strategică[15].

Din anul 2014, este membru al Uniunii Scriitorilor din România[16].

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

A fost prezent în mediul politic în perioada 2000-2007, deținând pe parcursul timpului funcții de conducere în cadrul Partidului Social Democrat, dar și funcții importante în domeniul guvernamental și de stat, printre care cea de Ministru al Informațiilor Publice (2000-2003)[17] [necesită citare]și șef al Agenției pentru Strategii Guvernamentale[18] (2003-2004). A fost senator în Parlamentul României în legislatura 2004-2008[19] și membru în Grupul Socialiștilor în Parlamentul European[20] (2005-2007). În noiembrie 2015, numele lui a fost vehiculat de presă [21] ca fiind una dintre variantele pentru funcția de Prim Ministru, după demisia lui Victor Ponta din funcția de șef al Executivului.[22] În cele din urmă, prim ministru a devenit Dacian Cioloș, iar Vasile Dîncu a fost numit ministru al dezvoltării regionale și administrației publice în guvernul acestuia, deținând și portofoliul de viceprim-ministru.[5]

La finele anului 2019 s-a reînscris în PSD, iar din august 2020 este Președinte al Consiliului național al Partidului Social Democrat.

Candidează pentru Senatul României, la alegerile din 6 decembrie 2020.

Activitatea științifică[modificare | modificare sursă]

Activitatea științifică este centrată pe dezvoltarea unor analize și a unor teme de cercetare empirică privind realitatea românească din multiple unghiuri, dar mai ales pe mutațiile din zona realității simbolice și a infrastructurilor mentalitare (care este, de altfel, și subiectul tezei de doctorat), pe crearea de instituții, pe un proiect de prezență publică constantă, pe articularea de contraideologii. De-a lungul carierei didactice a pus bazele mai multor facultăți, centre de cercetare sau masterate în universități publice și private din București și Cluj-Napoca.

Activitatea sa didactică este orientată pe dezvoltarea unui proiect de discurs sociologic aplicat. A realizat numeroase studii în domeniile: teorie socială, sociologia opiniei publice, cercetarea relațiilor interetnice, sociologia mass media și a comunicării de masă, cercetare sociologică, atitudini și comportamente politice, securitate și gestiunea riscurilor, cultură și instituții, studiul credințelor colective, ideologiilor și superstițiilor.[23]

Volume de autor publicate[modificare | modificare sursă]

  1. Vasile Sebastian Dâncu, Audiența radio în România, Editura Fundației Culturale Române, Cluj-Napoca 1998
  2. Vasile Sebastian Dâncu, Societatea civilă și administrația locală, Metro Media Press, Cluj, 1999
  3. Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Dacia, Cluj-Napoca, 1999. Premiul Fundației DACIA. Locul 7 în Topul Național de Carte (februarie 2000), re-editată 2009, Editura Eikon, Cluj Napoca
  4. Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea în managementul instituțional, Editura Wolphin, Cluj-Napoca, 1999
  5. Vasile Sebastian Dâncu, Țara telespectatorilor fericiți. Contraideologii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, re-editată 2010
  6. Vasile Sebastian Dâncu, Politica inutilă, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007[24]
  7. Vasile Sebastian Dâncu, Patrie de unică folosință, Editura RAO, 2010[25]
  8. Vasile Sebastian Dâncu', Mitologii, fantasme și idolatrie, Editura RAO, 2011[26]
  9. Vasile Sebastian Dâncu, Poveștile, viața și moartea, Editura Eikon, 2011[27]
  10. Vasile Sebastian Dâncu, O Românie interioară, Editura Eikon, 2013[28]
  11. Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook, Editura Școala Ardeleană, 2015[29] [30] 
  12. Vasile Sebastian Dâncu, Politically incorrect, Scenarii pentru o Românie posibilă, Editura Școala Ardeleană, 2016

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministers of the Romanian Government (în engleză), accesat în  
  2. ^ Ministers of the Romanian Government (în engleză), accesat în  
  3. ^ http://www.europarl.europa.eu/meps/en/33998  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.defenseromania.ro/vasile-dincu-a-fost-desemnat-pentru-functia-de-ministru-al-apararii-fostul-vicepremier-va-conduce-mapn-in-guvernul-ciuca_613850.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b Vasile Dancu, aviz favorabil la audieri: Prețul căldurii în București trebuie mărit, e cel mai mic din țară. E nevoie de reforma resurselor umane din administrația publica[1]
  6. ^ Explicațiile lui Dîncu după demisia de la Apărare și atacul la președinte. Analist: „E prima spărtură în zid”, Europa Liberă România 
  7. ^ [2] Topul firmelor de sondare a opiniei publice și de cercetare de piață în anul 2014, 14 iulie 2015, Forbes, accesat la 5 noiembrie 2015
  8. ^ 41% dintre români ar vota cu Ceaușescu dacă ar fi azi alegeri prezidențiale, 27 iulie 2010, Mediafax, accesat la 24 ianuarie 2014
  9. ^ PONTA, LA COTROCENI? Vasile Dâncu: ”Trenul pe care poate să îl ia acum este sigur". Barbu Mateescu: ”De ce nu trimite PSD un candidat la președinție?” | ÎNREGISTRARE VIDEO, 25 septembrie 2013, Sorin Breazu, Evenimentul zilei, accesat la 24 ianuarie 2014
  10. ^ SONDAJ IRES. Vor fi alegeri anticipate în acest an? Ce spune sociologul Vasile Dâncu, accesat la 5 noiembrie 2015
  11. ^ Ultrașii, arma secretă a Puterii împotriva manifestanților, 16 ianuarie 2012, Bogdan Tiberiu Iacob, Jurnalul Național, accesat la 24 ianuarie 2014
  12. ^ ESOMAR. „Vasile Dancu”. esomar.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ SSR. „Secțiuni științifice - Societatea Sociologilor din România”. societateasociologilor.ro. 
  14. ^ „Transilvania Reporter”. Transilvania Reporter. 
  15. ^ „Sinteza — Revista de cultură și gândire strategică”. Sinteza. 
  16. ^ „DANCU-Vasile-Sebastian- - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca”. uniuneascriitorilor-filialacluj.ro. 
  17. ^ „Guvernul Adrian Năstase”. politicaromaneasca.ro. 
  18. ^ Hotărârea 754/2003 | Legislatie gratuita, www.legex.ro 
  19. ^ „STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 2004-2008”. cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Vasile DÎNCU”. europa.eu. 
  21. ^ „Vasile Dancu, vehiculat pentru nominalizarea de premier, si-a publicat azi "memoriul de activitate". Dancu, la Realitatea: "Oamenii ca mine pot sa ajute Guvernul din afara". HotNewsRo. 
  22. ^ „Victor Ponta A DEMISIONAT: Oamenii simt nevoia de mai mult și ar fi o mare greșeală să ignor acest lucru. Este cazul să-i lăsăm pe alții mai buni - VIDEO”. Mediafax.ro. 
  23. ^ „Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei”. Scribd. 
  24. ^ MANAGEMENT-IT.RO. „Vasile Sebastian Dancu - Politica inutila - Libraria Mihai Eminescu”. librariaeminescu.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Grupul Editorial RAO”. raobooks.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Grupul Editorial RAO”. raobooks.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Povestile viata si moartea. 50 de texte pentru 50 de ani”. www.cartidecitit.info. [nefuncțională]
  28. ^ „Editura Eikon”. edituraeikon.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „clujulcultural.ro "Triburile" s-au adunat la lansarea cărții sociologului Vasile Dâncu”. clujulcultural.ro. 
  30. ^ Societatea Romana de Radiodifuziune. „Trofeele Gaudeamus Cluj 2015”. radioromaniacultural.ro. [nefuncțională]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri
Articole