Viminacium

Viminacium
Viminacium
—  Oraș  —
română 
 - NumeCaștelu
Una din termocentralele din Kostolac
Una din termocentralele din Kostolac
Viminacium se află în Serbia
Viminacium
Viminacium
Viminacium (Serbia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°42′43″N 21°10′08″E ({{PAGENAME}}) / 44.71194°N 21.16889°E

ȚarăSerbia Serbia
DistrictBraničevo
Comuna Požarevac

Populație
 - Total9.313 locuitori

Cod poștal12208
nr. înmatriculare autoPO

Prezență online
http://www.kostolac.info/home.htm

Viminacium (VIMINACIVM), astăzi lângă Kostolac sau Caștelu, era, sub Imperiul Roman, unul dintre cele mai importante orașe ale provinciei Moesia și capitală a provinciei Moesiei Superior. Viminacium servea de tabără de bază a Legiunii VII Claudia și a adăpostit, un timp, Legiunea IV Flavia Felix.

Orașul a fost distrus de Bleda[1], rege al hunilor, în 440.

Datorită importanței sale, Viminacium a fost inclus în lista Monumentelor culturale de importanță excepțională și în lista Siturilor arheologice de importanță excepțională din Republica Serbia.[2].

Actuala localitate sârbă Kostolac, în română Caștelu, situată pe malurile Dunării, este situată în apropierea locului unde se afla vechiul oraș Viminacium.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Orașul Viminacium a fost construit în secolul I, pe malurile râului Mlava[3], la confluența acestuia cu Dunărea. A devenit garnizoană a Legiunii a VII-a Claudia.

Împăratul Traian a folosit cetatea drept cartier general în timpul războaielor dacice.[3] Sub domnia împăratului Hadrianus, în 117, orașul a primit titlul de municipium, iar la mijlocul secolului al II-lea, a devenit capitală a Moesiei superioare (Moesia Superior), găzduind procuratorul provinciei.[3]

De la începutul secolului al III-lea, sub domnia lui Septimius Severus, orașul a cunoscut o mare prosperitate economică. Sub împăratul Gordian al III-lea, a obținut dreptul să bată monedă.

În iulie 285, nu departe de Vimanicium, a avut loc Bătălia de la Margus (pe Morava). Desemnat ca împărat de către soldații săi, la moartea lui Numerian, Dioclețian l-a înfruntat aici pe împăratul Carinus care și-a pierdut aici viața. Această victorie i-a permis lui Dioclețian să ia puterea asupra Imperiului Roman.

În 440 și 441, regele hunilor, Bleda, a pornit campania împotriva Imperiului Roman de Răsărit, în Pannonia Secunda. A ocupat, mai întâi, Castra Constantia, unde a capturat negocianții romani, ceea ce a provocat războiul. În toamnă, armata sa a trecut Dunărea la Viminacium (Kostolac); în trecere, hunii au distrus orașul. Au mers apoi spre vest pentru a ocupa Margus (Požarevac), apoi au ocupat Singidunum (Belgrad) și i-au dus pe locuitorii acestuia în captivitate.

În secolul al V-lea, Viminacium a fost repopulat de ostrogoți, dar orașul a vegetat. În secolul al VI-lea, împăratul Iustinian a reconstruit tabăra militară, însă orașul nu și-a mai găsit bogăția de altădată.

Situl astăzi[modificare | modificare sursă]

Săpăturile arheologice au adus la lumină un important complex urban, format din străzi largi, vile luxoase, băi publice și un amfiteatru. Acest complex a fost recent deschis publicului.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bleda (n. cca 390 - d. sfârșitul anului 444 sau începutul anului 445) era frate al lui Attila.
  2. ^ en sr Cultural Monuments in Serbia  · Cultural Monuments in Serbia
  3. ^ a b c „Viminacium sur le site Livius.org”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Viminacium

Vezi și[modificare | modificare sursă]