Wilfred Thesiger

Wilfred Thesiger
Date personale
Născut[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Addis Abeba, Etiopia Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit[9] Modificați la Wikidata
PărințiWilfred Thesiger[*][[Wilfred Thesiger (diplomat britanic)|​]][10]
Kathleen Vigors[*][[Kathleen Vigors ((died 1973))|​]][11][10] Modificați la Wikidata
Frați și suroriDermot Vigors Thesiger[*][[Dermot Vigors Thesiger ((1914-1942))|​]][10]
Roderic Miles Doughty Thesiger[*][[Roderic Miles Doughty Thesiger ((1915-2005))|​]][10]
Brian Peirson Doughty-Wylie[*][[Brian Peirson Doughty-Wylie ((1911-1982))|​]][10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
diplomat
scriitor
istoric
militar
fotograf
călător[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[12][13] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materMagdalen College[*][[Magdalen College (constituent college of the University of Oxford in England)|​]]
Eton College[*][[Eton College (school in Windsor and Maidenhead, UK)|​]]
St. Aubyns School[*][[St. Aubyns School (former preparatory school in Rottingdean, East Sussex, England)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiKnight Commander of the Order of the British Empire[*][[Knight Commander of the Order of the British Empire (award, rank of the Order of the British Empire)|​]] ()[1]
Ordinul pentru Serviciu Distins[*]​ ()[2]
Founder’s Medal[*][[Founder’s Medal (award from the Royal Geographical Society)|​]] ()[3]
Burton Memorial Medal[*][[Burton Memorial Medal (award granted by the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland)|​]] ()[4]
Fellow of the British Academy[*][[Fellow of the British Academy (award granted by the British Academy)|​]]
Fellow of the Royal Geographical Society[*][[Fellow of the Royal Geographical Society (Award and fellowship granted by the Royal Geographical Society)|​]]
Fellow of the Royal Society of Literature[*][[Fellow of the Royal Society of Literature (award of the Royal Society of Literature)|​]]
Livingstone Medal[*][[Livingstone Medal (award conferred by the Royal Geographical Society)|​]] ()
Heinemann Award[*][[Heinemann Award |​]] ()  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sir Wilfred Patrick Thesiger KBE DSO FRSL FRGS (3 iunie 1910, Addis Abeba, Etiopia – 24 august 2003, Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord),[14]  supranumit Mubarak bin London (în arabă: „Cel binecuvântat din Londra”),[15][16] a fost un explorator englez și scriitor de călătorii.

Wilfred Thesiger este cunoscut mai ales datorită cărților sale de călătorie Arabian Sands (în română: „Nisipurile arabe”[17]) (1959); a călătorit mii de kilometri pe jos și pe cămilă traversând Sfertul Pustiu (Rub al-Chali) al Arabiei între 1945 și 1950 și a descris stilul de viață al locuitorilor beduinii; a scris și Marsh Arabi (în română: „Arabii din mlaștini”) (1964), în care descrie mlaștinile din Irak și zilele petrecute alături de arabii din mlaștini (marsh Arabi). El și-a donat colecția de 38.000 de fotografii de călătorie Muzeului Pitt Rivers din Oxford.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Wilfred Thesiger s-a născut la Addis Abeba în Etiopia, într-un tukul (colibă etiopiană cu acoperiș de paie), în legația britanică din Addis Abeba, capitala Etiopiei, unde tatăl său reprezenta Regatul Unit pe lângă curtea regelui Menelik al II-lea. Bunicul sau a fost lordul Frederic Chelmsford. Vicontele Frederic Chelmsford, viitorul vicerege al Indiei, era unul din unchii săi, iar actorul Ernest Thesiger era unul din verii săi.

Din copilărie, Wilfred Thesiger era pasionat de triburile nomade și îndeosebi de cele din Abisinia. După studii la Eton și la Oxford, a revenit, la vârsta de 24 de ani, în Etiopia, fiind invitat la încoronarea noului împărat Haile Selassie, și a plecat într-o expediție pentru a descoperi Deșertul Danakil, locuit de afari, un popor nomad cu obiceiuri crude. Misiunea sa era să-i facă releveul geografic.

La întoarcere, a fost numit administrator colonial la Darfur, o regiune din vestul Sudanului anglo-egiptean, la nord de Etiopia. În acest vast teritoriu, a putut să-și manifest liber pasiunile, vânătoarea de lei, ceea ce-l face foarte popular în rândul populațiilor districtului său.

La începutul celui de al Doilea Război Mondial, a fost desemnat să ia parte, sub comanda generalului Wingate, la cucerirea Etiopiei[18], apoi s-a alăturat, în Cirenaica Special Air Service pentru a-i combate pe germani.[19]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost membru al Force Gideon în Sudan și în Etiopia.

După război, Wilfred Thesiger și-a dat seama că lumea barbară și splendidă a nomazilor, pe care o admira atât de mult, va dispărea, și a hotărât să-și consacre întrega viață pentru a salva memoria lor de la uitare. Timp de cinci ani, el a parcurs mii de kilometri, pe jos sau călare pe cămilă, deșertul din sudul Peninsulei Arabice, în compania unor beduini și va raporta această experiență în prima sa carte, Arabian Sands (în română: „Nisipurile arabe”).[17]

A plecat apoi în Irak pentru a descoperi modul de viață străvechi al arabilor din mlaștini, triburi care trăiesc în sudul țării, în imensele mlaștini dintre Tigru și Eufrat. Paralel, a efectuat mai multe călătorii în munții Asiei Centrale, unde a profitat să vâneze urși și mufloni. A străbătut în lung și în lat regiuni pe atunci necunoscute cum sunt Kurdistanul, Chitralul, Hazaradjatul și Nuristanul, cunoscute astăzi sub termenul de „zone tribale” din Pakistan.

Wilfred Thesiger se interesa mai puțin de peisaje, cât de triburile care și-au păstrat obiceiurile și practicile originale. Nici etnolog, nici sociolog profesionist, el se mulțumea adesea doar să observe și să raporteze, dar mai ales să savureze plăcerea de a fi unul dintre primii și poate ultimii care au de-a lungul unui univers milenar, dar pe care îl știe amenințat. Și-a însoțit scrierile cu numeroase hărți și numeroase fotografii alb-negru, care constituie tot atâtea mărturii unice și excepționale, așa cum sunt călătorii kirghizi călare pe iaci, sătenii din Nuristan sau păstorii tadjici pe cărările din Asia Centrală.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The London Gazette 44600 (PDF), p. 6308 
  2. ^ The London Gazette 35396 (PDF), p. 7333 
  3. ^ Gold Medal Recipients 
  4. ^ Awards, Prizes & Visiting Fellowships – Royal Asiatic Society (în engleză), accesat în  
  5. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b Wilfred Thesiger, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b Sir Wilfred Patrick Thesiger, The Peerage, accesat în  
  8. ^ a b Wilfred Patrick Thesiger, Find a Grave, accesat în  
  9. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  10. ^ a b c d e Kindred Britain 
  11. ^ The Peerage 
  12. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  13. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  14. ^ https://www.theguardian.com/travel/2003/aug/27/booksobituaries.obituaries
  15. ^ Byrnes, Sholto (). „Wilfred Thesiger in Africa, by Christopher Morton and Philip N Grover”. New Statesman. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)
  16. ^ Langham, Eric; Goaman-Dodson, Toby; Rogers, Lyn (). Mubarak Bin London: Wilfred Thesiger and the Freedom of the Desert. Abu Dhabi: United Arab Emirates Authority for Culture and Heritage. Accesat în . 
  17. ^ a b Wilfred Thesiger, Nisipurile arabe (2015)
  18. ^ Etiopia fusese cucerită și ocupată de Italia condusă de Mussolini.
  19. ^ Viața sa era asemănătoare cu aceea a eroilor dintr-o povestire de Hugo Pratt, care îl face să apară, de altfel, pe furiș, într-unul din albumele sale (Scorpionii deșertului - Tomul 2).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Wilfred Thesiger, Nisipurile arabe, traducere din limba engleză și note de Mihaela Negrilă, Polirom, Iași 2015, 368 de pagini ISBN: 978-973-46-5149-8
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wilfred_Thesiger&oldid=15593539