Константин Презан — Вікіпедія

Константин Презан
Народження 27 січня 1861(1861-01-27)
Бутіману
Смерть 27 серпня 1943(1943-08-27) (82 роки)
Бухарест
Поховання Скінетя
Країна  Румунія
Освіта Military School of Infantry and Cavalryd (1 липня 1880), Q19710035? (1878), Q18549426? (11 липня 1883) і École d'application de l'artillerie et du génied (1886)
Роки служби 18981917
Член Румунська академія
Звання Маршал
Командування 4 (Північна) армія
Війни / битви Балканська війна (1913), Перша світова війна (1916-1918)
Нагороди
Орден Михая Хороброго 1-го класу
Орден Михая Хороброго 1-го класу
Орден Михая Хороброго 2-го класу
Орден Михая Хороброго 2-го класу
Орден Михая Хороброго 3-го класу
Орден Михая Хороброго 3-го класу
Кавалер ордена Зірки Румунії
Кавалер ордена Зірки Румунії
Командор ордена «Святий Олександр»
Командор ордена «Святий Олександр»
Лицар Великого хреста ордена Лазні
Орден дома Гогенцоллернів
Орден дома Гогенцоллернів
Офіцер ордена Таковського хреста
Великий офіцер ордена Почесного легіону
Великий офіцер ордена Почесного легіону
Орден Білого Орла
Орден Білого Орла
Орден Кароля I
Орден Кароля I
Орден Святого Георгія
Орден Святого Георгія
Орден Святої Анни 2 ступеня
Орден Святої Анни 2 ступеня
CMNS: Константин Презан у Вікісховищі

Константин Презан (*27 січня 1861, Бутіману — †27 серпня 1943, Бухарест) — один із чотирьох маршалів Румунії, герой Першої світової війни.

Біографія[ред. | ред. код]

Народився 27 січня 1861 в Бутіману, син Константина і Александріни Презан.

Презан був кадровим офіцером. Навчався в престижних військових навчальних закладах в Румунії і Франції.

4 грудня 1888, в віці 27 років, одружився з Клементиною Банташ. Їх шлюб тривав всього чотири роки, в 1892 подружжя розлучилося. Від цього шлюбу, у пари була дочка, Констанція, яка народився в 1890, Восени, 8 листопада 1892 Презан одружився вдруге на Ользі Еліад. Від цього шлюбу дітей в нього не було.

Брав участь у Першій світовій війні, отримав численні нагороди та медалі, був обраний почесним членом Румунської академії і почесний член Академії наук Румунії, з 21 грудня 1935.

27 серпня 1943 в віці 82 років, маршал Константин Презан помер і похований у дворі своєї резиденції Schinetea. Він був похований за рахунок державних коштів. Його соратник Йона Антонеску своїй прощальній промові сказав, що маршал Презан, колишній начальник Генерального штабу румунської армії переміг у Першій світовій війні, «є символом праці, патріотизму і непохитної віри.»

Нагороди[ред. | ред. код]

Бібліографія[ред. | ред. код]

  • Nicu Apostu, Didi Miler (coord.), Mareșalii României, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 1988.
  • Eftimie Ardeleanu, Alexandru Oșca, Dumitru Preda, Istoria Statului Major General Român, Editura Militară, București, 1994.
  • Alexandru Averescu, Sic|Notițe zilnice din războiu (1916—1918), Editura Grai și suflet — Cultura Națională, București.
  • Octavian Burcin, Vladimir Zodian, Adrian Pandrea, Seniorii conflagrațiilor mondiale. De la Hitler la Antonescu, de la E. Grigorescu la M. Berthelot. Dicționar militar-sec. XX, Editura Viața Arădeană, Arad, 1997.
  • Constantin Căzănișteanu, Vladimir Zodian, Adrian Pandrea, Comandanți militari. Dicționar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 259 — 260.
  • Mihai Chiriță, Marian Moșneagu, Petrișor Florea, Cornel Duță, Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc: 1859—2009, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2009. ISBN 978-606-024-047-6
  • Nicolae Ciobanu, Vladimir Zodian, Dorin Mara, Florin Șperlea, Cezar Mâță, Ecaterina Zodian, Enciclopedia Primului Război Mondial, Editura Teora, București, f.a.
  • Nicolae Ciobanu, Mihai Șerban, Operația ofensivă a Armatei de Nord (15/18 august — 13 septembrie/10 octombrie 1916), în revista «Studii și Comunicări» a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române, vol. IV, 2011.
  • Laurențiu Constantiniu, Înfruntarea mareșalilor, în revista «Document-Buletinul Arhivelor Militare Române», nr. 4 (26), 2004 pp 15–16.
  • Radu Cosmin, Românii la Budapesta. Volumul 1: Desrobitorii, Editura Librăriei Stănciulescu, București, 1920.
  • Viorica Cristea, Mareșalul Constantin Prezan și moșia Schinetea, În MN, nr. 9/1997, pp 191—196.
  • Ion Giurcă, Disputa generalilor, în revista Fundației «Mareșal Alexandru Averescu», Străjer în calea furtunilor, Cadran militar buzoian, anul III, nr. 5/2009.
  • col. (r.) dr. Ion Giurcă, Generalul Constantin Prezan — șef al Marelui Cartier General român, în revista «Gândirea Militară Românească», nr. 1/2011.
  • Cornel Grad, Contribuția Armatei Române la preluarea puterii politico-administrative în Transilvania. Primele măsuri (noiembrie 1918 — aprilie 1919), în Revista de Administrație Publică și Politici Sociale An II, Nr. 4(5), decembrie, 2010
  • Nicolae Iorga, Doi ani de restaurație. Ce a fost, ce am vrut, ce am putut, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1932.
  • Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
  • Alexandru Manafu, Constantin Ucrain, Dâmbovițeni la datorie, Editura Nelmaco, București, 2003, pp. 17 — 23.
  • Gheorghe D. Mărdărescu, Sic|Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei: 1918—1920, Editura Cartea Românească, 1922.
  • Gabriel Năstase, Dragoș-Ionuț Năstase, Personalități ale Armatei române: mareșalului Constantin Prezan (1861—1943), în revista «Studii și Comunicări» a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române, vol. IV, 2011.
  • Teofil Oroian, Gheorghe Nicolescu, Valeriu-Florin Dumitrescu, Alexandru Oșca, Andrei Nicolescu, Șefii Statului Major General Român (1859—2000), Fundația «General Ștefan Gușă», Editura Europa Nova, București, 2001.
  • Petre Otu, 150 de ani de la nașterea mareșalului Constantin Prezan, în revista «Document-Buletinul Arhivelor Militare Române», nr. 1 (51), 2011, pp 10–17.
  • Petre Otu, 150 de ani de la nașterea mareșalului Constantin Prezan, în revista «Studii și Comunicări» a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române, vol. IV, 2011.
  • Petre Otu, Averescu — Prezan. Dispute în vreme de război, în revista Fundației «Mareșal Alexandru Averescu», Străjer în calea furtunilor, Cadran militar buzoian, anul III, nr. 5/2009.
  • Petre Otu, Generalul Constantin Prezan și răscoala din 1907, în revista «Document-Buletinul Arhivelor Militare Române», nr. 2 (40), 2008, pp 64–65
  • Petre Otu, Mareșalul Constantin Prezan: vocația datoriei, Editura Militară, București, 2008
  • General de corp de armată Constantin Pantazi, Cu mareșalul până la moarte. Memorii, Editura Publiferom, București, 1999
  • Cezar Petrescu, Cartea Unirii: 1918—1928, Editura Luceafărul, București, 1929
  • Dumitru Preda, Constantin Prezan, primul mareșal al României, în Revista de Istorie Militară, București, nr. 5-6/1997, pp 66–69; nr. 1/1998, pp 53–55.
  • Alin Spânu, Figura generalului Constantin Prezan în memoriile lui I. G. Duca, în revista «Document-Buletinul Arhivelor Militare Române», nr. 3 (53), 2011, pp 69–70.
  • Alin Spânu, Generalul Constantin Prezan — organizatorul serviciului de informații al armatei în războiul de întregire, în revista «Document-Buletinul Arhivelor Militare Române», nr. 1 (51), 2011 pp 18–23.
  • Manuel Stănescu, Demnitatea de Mareșal în Armata României, în Serviciul Istoric al Armatei, Calendarul Tradițiilor Militare 2013, Editura Centrului Tehnico-Editorial al Armatei, București, 2013.
  • Mircea Tănase, Mareșalul Constantin Prezan la Schinetea, județul Vaslui, în revista «Studii și Comunicări» a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române, vol. IV, 2011.
  • Viorica Zgutta, «Constantin Prezan — Mareșal al României»,, în Curierul Armatei, Sibiu, anul XIII, nr. 3 (306) 16 februarie 2011 [1], accesat la 15.06.2013.
  • Viorica Zgutta, Constantin Prezan, Mareșal al României, Editura Dosoftei, Iași, 2005.

Посилання[ред. | ред. код]