Eugen Dimitriu

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2023

Eugen Dimitriu (n. 1 octombrie 1923, Sarata, județul Cetatea Albă, Basarabia – d. 1 iulie 2020^[1]) a fost un publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății Scriitorilor Bucovineni.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Studii[modificare | modificare sursă]

Școala primară în Telenești, județul Orhei. Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, cu examenul de bacalaureat în 1943. Facultatea de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Studiile universitare neterminate, fiind arestat în anul IV

Anii de detenție 1948-1954

Întemnițat politic la Fălticeni, Suceava, Văcărești, Jilava, Pitești, Târgu Ocna, Aiud. Considerat eroul care a oprit cea de-a treia încercare de a porni „reeducarea” la Sanatoriul penitenciar de la Târgu Ocna (1 mai 1951).

Locuri de muncă

Muncitor vopsitor la „I. C. Frimu” Fălticeni (1954-1958);

Traducător Stațiunea Pomicolă Fălticeni (1958-1965);

Traducător Stațiunea Agricolă Suceava (1965-1971);

Muzeograf Muzeul Fălticeni (1971-1972);

Pune bazele Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni; ghid la Galerie (1972-1975);

Muzeograf Muzeul Județean Suceava (1976-1985) unde a organizat, după criterii științifice Fondurile Documentare Leca Morariu, Petru Comarnescu, Simion Florea Marian; a condus Casa Memorială „Simion Florea Marian” până în 1985

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Cărți publicate:

• 1984-1985, Știința în Bucovina, în colaborare, vol. II-III, Suceava
• 1987, Pagini bucovinene (1982-1986) - Ghid bibliografic, 1987, Suceava, Biblioteca Județeană
• 1991, Simion Florea Marian și corespondenții săi (cu Petru Froicu), București, Editura Minerva
• 2001, Lovineștii, Iași, Editura Spiru Haret
• 2002, Orașul Muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Suceava, Editura "Bucovina istorică"
• 2004, Cazabanii: O cronică de familie, București, Editura Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București
• 2006-2007, Scrisori către Leca Morariu, vol I-III, Suceava, Fundația Culturală „Leca Morariu” și Biblioteca „I.G. Sbiera”
• 2007, Cazabanii de la Fălticeni, Suceava, Editura Lidana
• 2007, Les Cazaban - Une chronique de famille, Edition Universal Dalsi, București
• 2007, Sub cerul Basarabiei natale, Suceava
• 2009, Un album al viselor frumoase, Suceava, Editura George Tofan
• 2010, Lumini fălticenene (vol. I-II), Suceava, Editura Mușatinii
• 2011, Lumini bucovinene (vol. I-II), Suceava, Editura Mușatinii
• 2012, Virgil Tempeanu. Viața și opera (în colab. cu V. Gh. Popa) (vol. I-II), Iași, Editura Demiurg Plus
• 2013, Corespondență fălticeneană (vol. I-II), Iași, Editura PIM
• 2015, Dicționar al personalităților fălticenene, Iași, Ed. Tipo Moldova
• 2015, Teologia în Bucovina (de la începuturi până la 1986) (vol. I-II), Iași, Ed. Tipo Moldova
• 2016, La sfat cu amintirile..., Iași, Ed. Tipo Moldova
• 2017, Eroi fălticeneni în primul război mondial, Suceava, Ed. Lidana
• 2023, Vinovăția perpetuă, Pătrăuți, Ed. Heruvim

Recunoașteri publice[modificare | modificare sursă]

• Cetățean de onoare al Municipiului Fălticeni (2002)
• Premiul de Excelență pentru întreaga activitate literară al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași (2011)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

1. ^ Emil Satco: Enciclopedia Bucovinei, vol I, Editura Princeps, 2004, ISBN 973-7730-05-4, pag. 327-328

2 ^Emil Satco, Alis Niculică: Enciclopedia Bucovinei, vol I, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, 2018, ISBN 978-606-8698-23-6, pag. 647-649

Note[modificare | modificare sursă]