Marțian Negrea

Marțian Negrea
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Valea Viilor, Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
București, România[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Bustul lui Marțian Negrea din satul natal, Valea Viilor

Marțian Negrea (n. 29 ianuarie 1893, în Vorumloc (astăzi, Valea Viilor, județul Sibiu), Austro-Ungaria - d. 13 iulie 1973, București, România), a fost un compozitor, profesor și dirijor român.

Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt.[5]

La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic.

Întors în țară, Marțian Negrea a ocupat în cursul anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră[6], (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963).

Prima publicare a zece piese în caracter românesc extrase din Codex Caioni a fost făcută de compozitorul Marțian Negrea, într-unul din studiile sale.[7]

Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile.

muzică de cameră

[modificare | modificare sursă]
  • Cvartet de coarde, op. 17, 1949
  • Suita pentru clarinet și pian, op. 27, 1960
  • Martie și Ghețarul, piesă pentru flaut inspirată de un poem de Lucian Blaga,[8]
  • Piesa “Ghețarul de la Scărișoara” pentru clarinet și pian
  • 3 Miniaturi pentru pian, pentru copii: Melc, melc codobelc; Dans românesc; Văleanca [1920 - 1945] . - Durată: 4' ; București: Editura Didactică și Pedagogică , 1963
  • 3 Schițe românești pentru pian: Cîntec de leagăn; Nocturnă; Din muntii [1920 - 1945] . - Durată: 11' 45 ; Revista de Muzică și Poezie , 1936 . - nr. 7 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români , 1946
  • Canoane, preludii, corale, fugi, op. 2. - 1919
  • Rondo pentru pian, op. 4 - 1920 . - Durată: 8' ; Cluj: Editura autorului , 1922
  • Impresii de la țară, op. 6, suită pentru pian: Preludiu; A fost odată; Fusul; Jocul ielelor; Sara-n poartă; Alunelul - 1921 . - Durată: 14' 30 ; București: ESPLA , 1957; București: Editura Muzicală , 1966
  • Sonată pentru pian, op. 5, în Sol major - 1921 . - Durată: 12'
  • Sonatină pentru pian, op. 8, în la minor: Allegro moderato; Variațiuni la cîntecul "Foaie verde trei bujori"; Allegro - 1922 . - Durată: 15' 10 ; București: Editura Societatea Compozitorilor Români, 1924 ; București: Editura Muzicală , 1959

muzică simfonică

[modificare | modificare sursă]
  • Simfonia primăverii, op. 23, 1956;
  • Concert pentru orchestră, op. 28, 1963
  • Suita simfonică Povești din Grui, op. 15
  • Fantezie simfonică, op. 5, 1921
  • Divertimento pentru orchestră, 1951
  • Recrutul, op. 21, 1953
  • Sărbătoarea muncii, op. 25, 1958

muzică vocal-simfonică

[modificare | modificare sursă]
  • Recviem, op. 25, 1957

muzică de film

[modificare | modificare sursă]
  • Prin Munții Apuseni, op. 20, 1952
  • Marin Pescarul, op. 12, 1933 (cu libretul inspirat din nuvela Păcat boieresc de Mihail Sadoveanu)

muzică corală

  • Album de coruri mixte, op. 10 1921-1938
  • Album de coruri pentru copii, op. 11, pentru 2-3 voci egale
  • Psalmul 123, text de rugăciune
  • Păstorița, 1959, cor mixt, versuri de George Coșbuc
  • Floare roșie, 1961, cor mixt, versuri de Ion Boldici
  • Doină și joc din Oaș, 1968, cor mixt, versuri populare
  • Triptic bucolic, 1968, cor mixt, versuri populare
  • Cât îi muntele de lung, 1969 cor bărbătesc, versuri de Ioan Meițoiu
  • Tratat de instrumente (1925)
  • Tratat de forme muzicale (1932)
  • Un compozitor român din secolul al XVII-lea: Ioan Căianu (1629-1687), Craiova, Scrisul Românesc, [1941]
  • Tratat de contrapunct și fugă (1957)
  • Tratat de armonie (1958).

În anul 1996 la inițiativa familiei regretatului doctor Sorin Negrea, fiul compozitorului, a fost înființată Fundația culturală „Marțian Negrea”. Scopul primordial al fundației este promovarea valorilor muzicale românești, interpreți, compozitori, dirijori.[10] Președintele fundației este nepoata artistului, pianista și profesoara Miruna Negrea, iar vicepreședinte este soțul ei, flautistul Adrian Stoica.[11]

În anul 2003, la 30 de ani după moartea sa, în localitatea Valea Viilor, în prezența a numeroase oficialități din județul Sibiu, a fost dezvelit bustul lui Marțian Negrea.[12]

În anul 1963 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[13]

Baia Mare, film documentar, 1952, muzică originală

Prin Munții Apuseni, 1958, muzică originală

Marin Pescarul, operă, versiune tv, TVR, regia Marianti Banu, 1972 <refViorel Cosma, p. 62-63/ref>

  • Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol. VII, Editura Muzicală, București, 2004
  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b „Marțian Negrea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Martian Negrea, Musicalics 
  4. ^ Riemann Musiklexikon, 12. Auflage[*][[Riemann Musiklexikon, 12. Auflage |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Marțian Negrea
  6. ^ „Centenar Bruchenthal”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Codex Caioni redivivus[nefuncțională]
  8. ^ Clarinetul lui Aurelian Octav Popa
  9. ^ Lucrări românești pentru pian solo compuse în perioada 1900 - 1945
  10. ^ „Fundația culturală „Marțian Negrea". Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Festivalul-concurs „Marțian Negrea” la ediția a X-a
  12. ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor (SB), 12 noiembrie 2003, Antonela Sofia Barbu, Amos News, accesat la 22 iunie 2013
  13. ^ Decretul 613/1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa I compozitorului Marțian Negrea[nefuncțională], legestart.ro, accesat 2010-08-16

Legături externe

[modificare | modificare sursă]