Organizarea administrativă a Mexicului
Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.
Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.
Entități federale
[modificare | modificare sursă]Districtul Federal
[modificare | modificare sursă]Entitate | Nume oficial | Drapel | Suprafață | Populație (2010)[2] | Data înființării |
---|---|---|---|---|---|
Ciudad de México | Distrito Federal | 1.485 km2 | 8.720.916 | [3] | 18-11-1819
State
[modificare | modificare sursă]Stat | Nume oficial Estado Libre y Soberano de | Drapel | Capitala | Cel mai mare oraș | Suprafață[4] | Populație (2010)[2] | Ordine primirii în Federație | Data primirii în Federație |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Aguascalientes | Aguascalientes | Aguascalientes | Aguascalientes | 5.618 km2 | 1.184.996 | 24 | [5] | 1857-02-05|
Baja California | Baja California | Mexicali | Tijuana | 71.446 km2 | 3.155.070 | 29 | [6] | 1952-01-16|
Baja California Sur | Baja California Sur | La Paz | La Paz | 73.922 km2 | 637.026 | 31 | [7] | 1974-10-08|
Campeche | Campeche | San Francisco de Campeche | San Francisco de Campeche | 57.924 km2 | 822.441 | 25 | [8] | 1863-04-29|
Chiapas | Chiapas | Tuxtla Gutiérrez | Tuxtla Gutiérrez | 73.289 km2 | 4.796.580 | 19 | [9] | 1824-09-14|
Chihuahua | Chihuahua | Chihuahua | Ciudad Juárez | 247.455 km2 | 3,406,465 | 18 | [9] | 1824-07-06|
Coahuila1 4 | Coahuila de Zaragoza | Saltillo | Torreón | 151.563 km2 | 2,748,391 | 16 | [9] | 1824-05-07|
Colima6 | Colima | Colima | Manzanillo | 5.625 km2 | 650,555 | 23 | [10][11] | 1856-09-12|
Durango | Durango | Victoria de Durango | Victoria de Durango | 123.451 km2 | 1,632,934 | 17 | [9] | 1824-05-22|
Guanajuato | Guanajuato | Guanajuato | León | 30.608 km2 | 5,486,372 | 2 | [9] | 1823-12-20|
Guerrero | Guerrero | Chilpancingo de los Bravo | Acapulco | 63.621 km2 | 3,388,768 | 21 | [12] | 1849-10-27|
Hidalgo | Hidalgo | Pachuca | Pachuca | 20.846 km2 | 2,665,018 | 26 | [13] | 1869-01-16|
Jalisco | Jalisco | Guadalajara | Guadalajara | 78.599 km2 | 7,350,682 | 9 | [9] | 1823-12-23|
México | México | Toluca de Lerdo | Ecatepec de Morelos | 22.357 km2 | 15,175,862 | 1 | [9] | 1823-12-20|
Michoacán | Michoacán de Ocampo | Morelia | Morelia | 58.643 km2 | 4,351,037 | 5 | [9] | 1823-12-22|
Morelos | Morelos | Cuernavaca | Cuernavaca | 4.893 km2 | 1,777,227 | 27 | [14] | 1869-04-17|
Nayarit | Nayarit | Tepic | Tepic | 27.815 km2 | 1,084,979 | 28 | [15] | 1917-01-26|
Nuevo León4 | Nuevo León | Monterrey | Monterrey | 64.220 km2 | 4,653,458 | 15 | [9] | 1824-05-07|
Oaxaca | Oaxaca | Oaxaca de Juárez | Oaxaca de Juárez | 93.793 km2 | 3,801,962 | 3 | [9] | 1823-12-21|
Puebla | Puebla | Puebla de Zaragoza | Puebla de Zaragoza | 34.290 km2 | 5,779,829 | 4 | [9] | 1823-12-21|
Querétaro | Querétaro de Arteaga | Santiago de Querétaro | Santiago de Querétaro | 11.684 km2 | 1,827,937 | 11 | [9] | 1823-12-23|
Quintana Roo | Quintana Roo | Chetumal | Cancún | 42.361 km2 | 1,325,578 | 30 | [16] | 1974-10-08|
San Luis Potosí | San Luis Potosí | San Luis Potosí | San Luis Potosí | 60.983 km2 | 2,585,518 | 6 | [9] | 1823-12-22|
Sinaloa | Sinaloa | Culiacán | Culiacán | 57.377 km2 | 2,767,761 | 20 | [17] | 1830-10-14|
Sonora2 | Sonora | Hermosillo | Hermosillo | 179.503 km2 | 2,662,480 | 12 | [9] | 1824-01-10|
Tabasco5 | Tabasco | Villahermosa | Villahermosa | 24.738 km2 | 2,238,603 | 13 | [9] | 1824-02-07|
Tamaulipas4 | Tamaulipas | Ciudad Victoria | Reynosa | 80.175 km2 | 3,268,554 | 14 | [9] | 1824-02-07|
Tlaxcala | Tlaxcala | Tlaxcala | Vicente Guerrero | 3.991 km2 | 1,169,936 | 22 | [18] | 1856-12-09|
Veracruz | Veracruz de Ignacio de la Llave | Xalapa | Veracruz | 71.820 km2 | 7,643,194 | 7 | [9] | 1823-12-22|
Yucatán3 | Yucatán | Mérida | Mérida | 39.612 km2 | 1,955,577 | 8 | [9] | 1823-12-23|
Zacatecas | Zacatecas | Zacatecas | Zacatecas | 75.539 km2 | 1,490,668 | 10 | [9] | 1823-12-23
Note:
- A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
- A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente de asemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
- A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
- Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
- Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
- Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Federal Constitution of the United Mexican States” (PDF). Supreme Court of Mexico. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b Censo 2010
- ^ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „INEGI”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Secretaria de Educación Publica”.
- ^ „Secretaria de Educación Publica”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s „Las Diputaciones Provinciales” (PDF) (în Spanish). p. 15.
- ^ „Portal Ciudadano de Baja California”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Universidad de Colima”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Erección del Estado de Guerrero”.
- ^ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Enciclopedia de los Municipios de México”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „500 años de México en documentos”.
- ^ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „La historia de la República de Yucatán”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „República de Río Grande, el País que no pudo ser” (în Spanish).
|
|
|