Sezonul de Formula 1 din 1988

Campionatul Mondial de Formula 1 Sezonul 1988
← Sezonul anterior Sezonul următor →
Durată	3 aprilie - 13 noiembrie
Nr. curse	16
Nr. piloți	36
Nr. echipe	18
Campionul la Piloți
Ayrton Senna (Primul titlu)
Campionul la Constructori
McLaren-Honda (Al 4-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1988 a fost cel de-al 42-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 39-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 31-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Brazilia pe 3 aprilie și terminându-se în Australia pe 13 noiembrie.

Campionatul Mondial la piloți a fost câștigat de Ayrton Senna, iar Campionatul Mondial pentru constructori de McLaren-Honda. Senna și coechipierul său de la McLaren, Alain Prost, au câștigat cincisprezece din cele șaisprezece curse împreună; singura cursă pe care niciunul dintre piloți nu a câștigat-o a fost Marele Premiu al Italiei, unde pilotul de la Ferrari, Gerhard Berger, a obținut o victorie emoțională la patru săptămâni după moartea fondatorului echipei, Enzo Ferrari.^[1] Numărul de victorii al echipei McLaren a fost bătut sau egalat doar în sezoane cu mai mult de șaisprezece curse; cele 199 de puncte acumulate în campionatul la constructori au fost de peste trei ori mai multe decât ale oricărui alt constructor și a fost, de asemenea, un record până în 2002.

Piloții și echipele înscrise în campionat[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1988 al campionatului. Toate echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Goodyear.

Imagine	Concurent	Constructor	Motor	Șasiu	Piloți
					Nr.	Numele pilotului	Etape
	Camel Team Lotus Honda	Lotus	Honda RA168E 1.5 V6t	100T	1	Nelson Piquet	Toate
					2	Satoru Nakajima	Toate
	Tyrrell Racing Organisation	Tyrrell	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	017	3	Jonathan Palmer	Toate
					4	Julian Bailey	Toate
	Canon Williams Team	Williams	Judd CV 3.5 V8	FW12	5	Nigel Mansell	1–10, 13–16
					Martin Brundle	11
					Jean-Louis Schlesser	12
					6	Riccardo Patrese	Toate
	West Zakspeed Racing	Zakspeed	Zakspeed 1500/4 1.5 L4t	881	9	Piercarlo Ghinzani	Toate
					10	Bernd Schneider	Toate
	Honda Marlboro McLaren	McLaren	Honda RA168E 1.5 V6t	MP4/4	11	Alain Prost	Toate
					12	Ayrton Senna	Toate
	Automobiles Gonfaronnaises Sportives	AGS	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	JH23	14	Philippe Streiff	Toate
	Leyton House March Racing Team	March	Judd CV 3.5 V8	881	15	Maurício Gugelmin	Toate
					16	Ivan Capelli	Toate
	USF&G Arrows Megatron	Arrows	Megatron M12/13 1.5 L4t[a]	A10B	17	Derek Warwick	Toate
					18	Eddie Cheever	Toate
	Benetton Formula Ltd	Benetton	Ford Cosworth DFR 3.5 V8	B188	19	Alessandro Nannini	Toate
					20	Thierry Boutsen	Toate
	Osella Squadra Corse	Osella	Osella 890T 1.5 V8t	FA1I FA1L	21	Nicola Larini	Toate
	Rial Racing	Rial	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	ARC1	22	Andrea de Cesaris	Toate
	Lois Minardi Team SpA	Minardi	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	M188	23	Adrián Campos	1–5
					Pierluigi Martini	6–16
					24	Luis Pérez-Sala	Toate
	Ligier Loto	Ligier	Judd CV 3.5 V8	JS31	25	René Arnoux	Toate
					26	Stefan Johansson	Toate
	Scuderia Ferrari SpA SEFAC	Ferrari	Ferrari 033E 1.5 V6t	F187/88C	27	Michele Alboreto	Toate
					28	Gerhard Berger	Toate
	Larrousse Calmels	Lola[b]	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	LC88	29	Yannick Dalmas	1–14
					Aguri Suzuki	15
					Pierre-Henri Raphanel	16
					30	Philippe Alliot	Toate
	Coloni SpA	Coloni	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	FC188 FC188B	31	Gabriele Tarquini	Toate
	EuroBrun Racing	EuroBrun	Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	ER188	32	Oscar Larrauri	Toate
					33	Stefano Modena	Toate
	BMS Scuderia Italia	Dallara[b]	Ford Cosworth DFV 3.0 V8 Ford Cosworth DFZ 3.5 V8	F188	36	Alex Caffi	Toate

Calendar[modificare | modificare sursă]

Următoarele șaisprezece Mari Premii au avut loc în 1988.

1.	2.	3.	4.
Marele Premiu al Braziliei 1-3 aprilie	Marele Premiu al statului San Marino 29 apr-1 mai	Marele Premiu al Principatului Monaco 12, 14-15 mai	Marele Premiu al Mexicului 27-29 mai
Jacarepaguá (P)	Imola (P)	Monaco (S)	Hermanos Rodríguez (P)
5.	6.	7.	8.
Marele Premiu al Canadei 10-12 iunie	Marele Premiu de la Detroit 16-19 iunie	Marele Premiu al Franței 1-3 iulie	Marele Premiu al Marii Britanii 8-10 iulie
Gilles Villeneuve (S)	Detroit (S)	Paul Ricard (P)	Silverstone (P)
9.	10.	11.	12.
Marele Premiu al Germaniei 22-24 iulie	Marele Premiu al Ungariei 5-7 august	Marele Premiu al Belgiei 26-28 august	Marele Premiu al Italiei 9-11 septembrie
Hockenheimring (P)	Hungaroring (P)	Spa-Francorchamps (P)	Monza (P)
13.	14.	15.	16.
Marele Premiu al Portugaliei 23-25 septembrie	Marele Premiu al Spaniei 30 sep-2 oct	Marele Premiu al Japoniei 28-30 octombrie	Marele Premiu al Australiei 11-13 noiembrie
Estoril (P)	Jerez (P)	Suzuka (P)	Adelaide (S)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente[modificare | modificare sursă]

Marile Premii[modificare | modificare sursă]

Etapa	Mare Premiu	Pole position	Cel mai rapid tur	Pilotul câștigător	Constructorul câștigător	Raport	Lider
							Pilot	Dif.
1	MP al Braziliei	Ayrton Senna	Gerhard Berger	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport	PRO	3
2	MP al statului San Marino	Ayrton Senna	Alain Prost	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		6
3	MP al Principatului Monaco	Ayrton Senna	Ayrton Senna	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport		10
4	MP al Mexicului	Ayrton Senna	Alain Prost	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport		15
5	MP al Canadei	Ayrton Senna	Ayrton Senna	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		15
6	MP de la Detroit	Ayrton Senna	Alain Prost	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		12
7	MP al Franței	Alain Prost	Alain Prost	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport		15
8	MP al Marii Britanii	Gerhard Berger	Nigel Mansell	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		6
9	MP al Germaniei	Ayrton Senna	Alessandro Nannini	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		3
10	MP al Ungariei	Ayrton Senna	Alain Prost	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport	SEN	0
11	MP al Belgiei	Ayrton Senna	Gerhard Berger	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport		3
12	MP al Italiei	Ayrton Senna	Michele Alboreto	Gerhard Berger	Ferrari	Raport		3
13	MP al Portugaliei	Alain Prost	Gerhard Berger	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport	PRO	5
14	MP al Spaniei	Ayrton Senna	Alain Prost	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport		5
15	MP al Japoniei	Ayrton Senna	Ayrton Senna	Ayrton Senna	McLaren-Honda	Raport	SEN	3
16	MP al Australiei	Ayrton Senna	Alain Prost	Alain Prost	McLaren-Honda	Raport		3

Sistemul de punctaj[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.^[1] Jumătate de puncte au fost acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, s-a folosit un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.^[2] Pentru campionatul la piloți, doar cele unsprezece cele mai bune rezultate au contribuit la Campionatul Mondial.

Note

• ^1 - În cazul în care nu s-au încheiat două tururi complete, nu s-a acordat niciun punct și cursa a fost abandonată.
• ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți au realizat același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, s-a folosit următorul cel mai bun rezultat.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților[modificare | modificare sursă]

Poz.	Pilot	BRA	SMR	MON	MEX	CAN	DET	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	ESP	JPN	AUS	Puncte[c]
1	Ayrton Senna	DSCP	1P	AbP R	2P	1P R	1P	2	1	1P	1P	1P	10*P	(6)	(4)P	1P R[d]	2P	90 (94)
2	Alain Prost	1	2R	1	1R	2	2R	1P R	Ab	2	(2)R	(2)	Ab	1P	1R	(2)	1R	87 (105)
3	Gerhard Berger	2R	5	2	3	Ab	Ab	4	9P	3	4	AbR	1	AbR	6	4	Ab	41
4	Thierry Boutsen	7	4	8	8	3	3	Ab	Ab	6	3	DSC	6	3	9	3	5	27
5	Michele Alboreto	5	18*	3	4	Ab	Ab	3	17*	4	Ab	Ab	2R	5	Ab	11	Ab	24
6	Nelson Piquet	3	3	Ab	Ab	4	Ab	5	5	Ab	8	4	Ab	Ab	8	Ab	3	22
7	Ivan Capelli	Ab	Ab	10	16	5	NS	9	Ab	5	Ab	3	5	2	Ab	Ab	6	17
8	Derek Warwick	4	9	4	5	7	Ab	Ab	6	7	Ab	5	4	4	Ab	Ab	Ab	17
9	Nigel Mansell	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	2R	Ab	Ab			Ab	2	Ab	Ab	12
10	Alessandro Nannini	Ab	6	Ab	7	Ab	Ab	6	3	18R	Ab	DSC	9	Ab	3	5	Ab	12
11	Riccardo Patrese	Ab	13	6	Ab	Ab	Ab	Ab	8	Ab	6	Ab	7	Ab	5	6	4	8
12	Eddie Cheever	8	7	Ab	6	Ab	Ab	11	7	10	Ab	6	3	Ab	Ab	Ab	Ab	6
13	Maurício Gugelmin	Ab	15	Ab	Ab	Ab	Ab	8	4	8	5	Ab	8	Ab	7	10	Ab	5
14	Jonathan Palmer	Ab	14	5	NSC	6	5	Ab	Ab	11	Ab	12*	NSC	Ab	Ab	12	Ab	5
15	Andrea de Cesaris	Ab	Ab	Ab	Ab	9*	4	10	Ab	13	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	8*	3
16	Satoru Nakajima	6	8	NSC	Ab	11	NSC	7	10	9	7	Ab	Ab	Ab	Ab	7	Ab	1
17	Pierluigi Martini						6	15	15	NSC	Ab	NSC	Ab	Ab	Ab	13	7	1
—	Yannick Dalmas	Ab	12	7	9	NSC	7	13	13	19*	9	Ab	Ab	Ab	11			0
—	Alex Caffi	NSPC	Ab	Ab	Ab	NSPC	8	12	11	15	Ab	8	Ab	7	10	Ab	Ab	0
—	Martin Brundle											7						0
—	Philippe Streiff	Ab	10	Ab	12	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	10	Ab	9	Ab	8	11*	0
—	Luis Pérez-Sala	Ab	11	Ab	11	13	Ab	NC	Ab	NSC	10	NSC	Ab	8	12	15	Ab	0
—	Gabriele Tarquini	Ab	Ab	Ab	14	8	NSPC	NSPC	NSPC	NSPC	13	Ab	NSC	11	NSPC	NSPC	NSC	0
—	Philippe Alliot	Ab	17	Ab	Ab	10*	Ab	Ab	14	Ab	12	9	Ab	Ab	14	9	10*	0
—	Stefan Johansson	9	NSC	Ab	10	Ab	Ab	NSC	NSC	NSC	Ab	11*	NSC	Ab	Ab	NSC	9*	0
—	Julian Bailey	NSC	Ab	NSC	NSC	Ab	9*	NSC	16	NSC	NSC	NSC	12	NSC	NSC	14	NSC	0
—	Nicola Larini	NSC	EX	9	NSC	NSC	Ab	Ab	19*	Ab	NSPC	Ab	Ab	12	Ab	Ab	NSPC	0
—	René Arnoux	Ab	NSC	Ab	Ab	Ab	Ab	NSC	18	17	Ab	Ab	13	10	Ab	17	Ab	0
—	Stefano Modena	Ab	NC	EX	EX	12	Ab	14	12	Ab	11	NSC	NSC	NSC	13	NSC	Ab	0
—	Jean-Louis Schlesser												11					0
—	Bernd Schneider	NSC	NSC	NSC	Ab	NSC	NSC	Ab	NSC	12	NSC	13*	Ab	NSC	NSC	Ab	NSC	0
—	Oscar Larrauri	Ab	NSC	Ab	13	Ab	Ab	Ab	NSC	16	NSC	NSPC	NSPC	NSPC	NSC	NSC	Ab	0
—	Piercarlo Ghinzani	NSC	Ab	Ab	15	14*	NSC	EX	NSC	14	NSC	Ab	Ab	NSC	NSC	NSC	Ab	0
—	Adrián Campos	Ab	16	NSC	NSC	NSC												0
—	Aguri Suzuki															16		0
—	Pierre-Henri Raphanel																NSC	0
Poz.	Pilot	BRA	SMR	MON	MEX	CAN	DET	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	ESP	JPN	AUS	Puncte

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor[modificare | modificare sursă]

Poz.	Constructor	BRA	SMR	MON	MEX	CAN	DET	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	ESP	JPN	AUS	Puncte
1	McLaren-Honda	1	1P	1	1R	1P R	1P	1P R	1	1P	1P	1P[e]	10P	1P	1R	1P R	1R	199
		DSCP	2R	AbP R	2P	2	2R	2	Ab	2	2R	2	Ab	6	4P	2	2P
2	Ferrari	2R	5	3	3	Ab	Ab	3	9P	3	4	AbR	1	5	6	4	Ab	65
		5	18	2	4	Ab	Ab	4	17	4	Ab	Ab	2R	AbR	Ab	11	Ab
3	Benetton-Ford	7	4	8	7	3	3	6	3	6	3	DSC	6	3	3	3	5	39
		Ab	6	Ab	8	Ab	Ab	Ab	Ab	18R	Ab	9	Ab	9	5	Ab
4	Lotus-Honda	3	3	Ab	Ab	4	Ab	5	5	9	7	4	Ab	Ab	8	7	3	23
		6	8	NSC	Ab	11	NSC	7	10	Ab	8	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab
5	Arrows-Megatron	4	7	4	5	7	Ab	11	6	7	Ab	5	3	4	Ab	Ab	Ab	23
		8	9	Ab	6	Ab	Ab	Ab	7	10	Ab	6	4	Ab	Ab	Ab	Ab
6	March-Judd	Ab	15	10	16	5	Ab	8	4	5	5	3	5	2	7	10	6	22
		Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	NS	9	Ab	8	Ab	Ab	8	Ab	Ab	Ab	Ab
7	Williams-Judd	Ab	13	6	Ab	Ab	Ab	Ab	2R	Ab	6	7	7	Ab	2	6	4	20
		Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	8	Ab	Ab	Ab	11	Ab	5	Ab	Ab
8	Tyrrell-Ford	Ab	14	5	NSC	6	5	Ab	16	11	Ab	12	12	Ab	Ab	12	Ab	5
		NSC	Ab	NSC	NSC	Ab	9	NSC	Ab	NSC	NSC	NSC	NSC	NSC	NSC	14	NSC
9	Rial-Ford	Ab	Ab	Ab	Ab	9	4	10	Ab	13	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	8	3
10	Minardi-Ford	Ab	11	Ab	11	13	6	15	15	NSC	10	NSC	Ab	8	12	13	7	1
		Ab	16	NSC	NSC	NSC	Ab	NC	Ab	NSC	Ab	NSC	Ab	Ab	Ab	15	Ab
—	Lola-Ford	Ab	12	7	9	10	7	13	13	19	9	9	Ab	Ab	11	9	10	0
		Ab	17	Ab	Ab	NSC	Ab	Ab	14	Ab	12	Ab	Ab	Ab	14	16	NSC
—	Dallara-Ford	NSPC	Ab	Ab	Ab	NSPC	8	12	11	15	Ab	8	Ab	7	10	Ab	Ab	0
—	AGS-Ford	Ab	10	Ab	12	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	Ab	10	Ab	9	Ab	8	11	0
—	Coloni-Ford	Ab	Ab	Ab	14	8	NSPC	NSPC	NSPC	NSPC	13	Ab	NSC	11	NSPC	NSPC	NSC	0
—	Ligier-Judd	9	NSC	Ab	10	Ab	Ab	NSC	18	17	Ab	11	13	10	Ab	17	9	0
		Ab	NSC	Ab	Ab	Ab	Ab	NSC	NSC	NSC	Ab	Ab	NSC	Ab	Ab	NSC	Ab
—	Osella	NSC	EX	9	NSC	NSC	Ab	Ab	19	Ab	NSPC	Ab	Ab	12	Ab	Ab	NSPC	0
—	EuroBrun-Ford	Ab	NC	Ab	13	12	Ab	14	12	16	11	NSC	NSC	NSC	13	NSC	Ab	0
		Ab	NSC	EX	EX	Ab	Ab	Ab	NSC	Ab	NSC	NSPC	NSPC	NSPC	NSC	NSC	Ab
—	Zakspeed	NSC	Ab	Ab	15	14	NSC	Ab	NSC	12	NSC	13	Ab	NSC	NSC	Ab	Ab	0
		NSC	NSC	NSC	Ab	NSC	NSC	EX	NSC	14	NSC	Ab	Ab	NSC	NSC	NSC	NSC
Poz.	Constructor	BRA	SMR	MON	MEX	CAN	DET	FRA	GBR	GER	HUN	BEL	ITA	POR	ESP	JPN	AUS	Puncte

Note:

• Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.

Rezultatele evenimentului non-campionat[modificare | modificare sursă]

Sezonul 1988 a inclus, de asemenea, un singur eveniment care nu a fost luat în considerare pentru Campionatul Mondial, Formula 1 indoor trophy la Salonul Auto Bologna.

Numele cursei	Locație	Data	Pilotul câștigător	Constructor
Formula 1 Indoor Trophy	Salonul Auto Bologna	7–8 decembrie	Luis Perez-Sala	Minardi

Note[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]